Capitol 6

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.)

1 Doamne, nu mă pedepsi cu mînia Ta, şi nu mă mustra cu urgia Ta.
2 Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc! Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele.
3 Sufletul mi -i îngrozit de tot; şi Tu, Doamne, pînă cînd vei zăbovi să Te înduri de mine?
4 Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul! Mîntuieşte-mă, pentru îndurarea Ta!
5 Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine; şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor?
6 u mai pot gemînd! În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul, şi-mi scald patul în lacrămi.
7 Mi s'a supt faţa de întristare, şi a îmbătrînit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.
8 Depărtaţi-vă dela mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plîngerii mele!
9 Domnul îmi ascultă cererile, şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!
10 Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine, şi cuprinşi de spaimă; într'o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.